Termenul de „Bateriile din Bagdad” este folosit pentru a se referi la trei artefacte care au fost descoperite, împreună, în jurul anului 1936, în satul Khuyut Rabbou de lângă Bagdad, Irak : o oală de ceramică, un tub și o tijă de metal.
Wilhelm König, pictor profesionist, arheolog şi directorul german al Muzeului Național din Irak în anii 30, a adus în atenţia publicului aceste descoperiri în perioada în care lucra în Irak. Când s-a întors în Germania, în 1940, el a scris o lucrare care oferea ipoteza că aceste obiecte ar fi putut forma o celulă galvanică, folosită la galvanizarea cu aur a obiectelor de argint. Această interpretare este azi, în general, respinsă. Dacă ar fi corectă, aceste obiecte ar fi anterioare invenției lui Alessandro Volta din 1800 (celulele electrochimice).
„Nu cred că cineva poate spune cu siguranţă la ce au fost folosite aceste obiecte, dar este foarte posibil să fi fost baterii, deoarece acestea funcţionează.” a declarat Dr Marjorie Senechal de la Smith College din Statele Unite ale Americii.
Descrierea oficială
Artefactele sunt formate din vase de teracotă de aproximativ 130-155 milimetri înălțime și o grosime de 70-80 milimetri, cu o gură de 1,5 inch, care conțin un cilindru din cupru realizat dintr-o foaie de cupru laminată în care se află o singură tijă de fier foarte subțire. În partea superioară, tija de fier este izolată de discul de cupru prin prize de bitum. Tija de fier trece prin centrul cilindrului de cupru fără să îl atingă.
Speculaţii
Unii cred că vinul, sucul de lămâie, sucul de struguri, sau oțetul, au fost folosite ca soluție de electrolit acid pentru a genera un curent electric prin diferența dintre potențialii electrozi de cupru și fier din vasul descoperit.
Experimente recunoscute pe plan mondial
După al doilea război mondial, în 1940, Willard Gray, inginer la laboratorul „General Electric High Voltage” din Pittsfield, statul Massachusetts, a demonstrat ipoteza că aceste obiecte ar fi baterii, printr-o reconstrucție a vasului descoprit în Bagdad, folosind sucul de struguri şi obţinând jumătate de volt de electricitate.
W. Jansen a experimentat cu benzochinonă și oțet într-un vas reconstituit pe baza descoperirilor din Bagdad și a obţinut performanțe satisfăcătoare.
În 1970, egiptologul Arne Eggebrecht din Germania, a construit o replică a bateriei din Bagdad și a umplut-o cu suc de struguri proaspăt presat, speculând ca anticii ar fi putut face la fel. Replica a generat 0.87V. A folosit curentul de la bateria antică, la galvanizarea cu aur a unei statuete mici de argint.
După 60 de ani de la descoperirea acestor obiecte mai sus menţionate, (între timp descoperindu-se zeci de astfel de artefacte), lumea ştiinţei stă încă sub semnul întrebării, bateriile fiind pentru mulţi un adevărat mit.
Irakul are un patrimoniu național bogat. Grădina Edenului și Turnul Babel se spune că au fost amplasate în această țară.
„Bateriile au atras întotdeauna un interes masiv,” spune Dr. Paul Craddock, expert în metalurgia Orientului Antic, de la British Museum. „Sunt unicate. În ceea ce știm, nimeni nu a găsit ceva de genul acesta pâna acum. Sunt lucruri ciudate, care reprezintă una dintre enigmele vieții.”
Traducere şi adaptare: Mădălina Corina Diaconu
surse: cunoastelumea.ro
